burlare

burlare v. intr. comport. 1513. Fare per burla, scherzare. (GDU).

F

?I. bourler v. intr. comport. Sec. XV (DMF, s.v. ‹bourle, bur-›; Hope, s.v. ‹burle›).

II. burler (se burler) v. intr. e pron. comport. 1578; ripreso nel sec. XIX (TLF).

I
T